STRATEGIE PENTRU DEZVOLTAREA CULTURII MUZICALE şI PUBLICITAREA TURISMULUI MUZICAL ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ DIN VIDIN-DOLJ

Dezvoltată în cadrul proiectului „Călătoriе pe note muzicale – promovarea patrimoniului natural, resurselor şi a patrimoniului cultural din regiunea transfrontalieră” finanţat de UE prin FEDER în cadrul Programului „INTERREG V-A România – Bulgaria 2014 – 2020“, cu codul proiectului ROBG 578

CONTEXT PENTRU CREAREA STRATEGIEI

Strategia a fost dezvoltată ca parte a proiectului „Călătoriе pe note muzicale – promovarea patrimoniului natural, resurselor şi a patrimoniului cultural din regiunea transfrontalieră” („Travelling on music notes – the popularize of natural heritage and resources and cultural heritage of the cross-border region“), cu cod ROBG – 578, finanţat de UE prin FEDER în cadrul Programului „INTERREG V-A România – Bulgaria 2014 – 2020“. Proiectul este implementat de Sinfonieta – Vidin în parteneriat cu Filarmonica – Oltenia, iar durata sa este de un an (13.11.2018 – 12.11.2019). Bugetul total al proiectului este de 211.000,50 EUR, din care 179.350,42 EUR sunt asiguraţi de FEDR.
Obiectivul principal al proiectului este de a creşte atractivitatea turistică a regiunii transfrontaliere Vidin-Dolj şi de a promova valorile naturale şi culturale locale prin crearea unui eveniment cultural inovator şi folosirea industriilor creative contemporane.

În cadrul proiectului sunt desfăşorate următoarele activităţi:

Formarea unei orchestre filarmonice comune. O formaţiune unică de muzicieni bulgari şi români va fi creată pentru a dezvolta un program de concerte comune.
Pregătirea, promovarea şi organizarea Festivalului de muzică – este prevăzută organizarea festivalului, o parte a programului va fi prezentată în oraşul Vidin şi cealaltă – în oraşul Craiova. Festivalul va avea loc la Craiova pe 18 şi 19 septembrie, iar la Vidin în 20 şi 21 septembrie 2019.
Crearea şi distribuirea a unui film promoţional „Ghid muzical” – filmul va fi o călătorie muzicală, care arată şi promovează frumuseţea naturală şi moştenirea culturală din regiunea Vidin-Dolj.
Dezvoltarea şi promovarea a unei „Strategii pentru promovarea culturii muzicale şi dezvoltarea turismului muzical”.
În urma acestor activităţi, proiectul contribuie la dezvoltarea sustenabilă a turismului în regiunea transfrontalieră prin combinarea potenţialului a două dintre cele mai mari institute culturale din Vidin şi Dolj şi formarea unui produs turistic comun.
Strategia a fost dezvoltată ca parte a activităţilor principale ale proiectului şi este de aşteptat să fie un instrument util pentru promovarea oportunităţilor de turism cultural şi muzical existente în regiune. Scopul strategiei este de a contribui la dezvoltarea turismului cultural în regiunea transfrontalieră Vidin – Dolj, prin păstrarea moştenirii culturale şi istorice şi dezvoltarea culturii contemporane. De asemenea, creează oportunităţi pentru ca aceştia să fie interpretaţi cu succes într-un produs turistic atractiv şi sustenabil.
Strategia are caracterul unui document deschis care poate fi elaborat, rafinat şi actualizat în conformitate cu condiţiile care se schimbă dinamic. Ar putea face şi parte din planurile strategice de dezvoltare la nivel local, regional, naţional şi transfrontalier. Aceasta necesită o implicare constantă a tuturor părţilor interesate, ceea ce implică instituirea unei bune organizări şi coordonări pentru implementarea ei.

TURISM CULTURAL ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERA VIDIN-DOLJ

Fără îndoială, în ultimele decenii, turismul a fost unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din economia mondială. Conform evaluării pe termen lung a viitoarelor tendinţe turistice ale Organizaţiei Mondiale a Turismului „Turismul către 2030”, numărul turiştilor internaţionali din lume în perioada 2010 – 2030 este de aşteptat să crească cu o medie de 3,3% pe bază anuală. Aceasta se traduce prin aproximativ 43 de milioane de turişti în fiecare an, cifra care se aşteaptă să ajungă la 1,8 miliarde până în 2030. O altă tendinţă evidentă este creşterea constantă a procentului de turişti interesaţi în special de turismul cultural.
Turismul cultural şi natura sa sunt definite prin conceptul de cultură şi limitele sale spaţiale şi temporale, manifestarea acestuia ca proces şi ca rezultat. Într-un aspect antropologic, cultura este o expresie a comportamentului uman, a modului de viaţă, a cunoştinţelor, a obiceiurilor, a tradiţiilor, a limbajului, a ideilor, a creativităţii, a valorilor oamenilor. Istoria turismului cultural este o parte integrantă a istoriei generale a călătoriilor şi a turismului. Turismul cultural este prezent în diferite grade de intensitate şi formă de-a lungul tuturor epocilor istorice, şi mai ales în mod clar în turismul modern, originănd din ţări industrializate precum Franţa, Anglia, Elveţia în secolul al XIX-lea, urmat de turismul de masă cunoscut încă din anii 1930. Cu complexitatea relaţiilor socio-economice şi politice, dezvoltarea progresului ştiinţific şi tehnologic, a infrastructurii şi serviciilor turistice, creşterea populaţiei şi creşterea dramatică a bunăstării sale, a educaţiei şi a puterii de cumpărare la nivel mondial în ultimii 60 de ani, turismul cultural a luat multe forme de dezvoltare şi continuă să crească la nivel global. Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului, cultura şi patrimoniul cultural şi istoric sunt o componentă în aproape 40% din totalul călătoriilor internaţionale întreprinse. Tendinţa ascendentă este prezentă în diferite regiuni ale lumii. De exemplu, turismul cultural în Europa caracterizează una dintre schimbările majore ale cererii turistice europene, vizitele pe site-urile culturale şi istorice crescând cu 100% între 1970 şi 1991, iar în unele ţări ajungând până la 200%.
Există multe definiţii ale termenului „turism cultural”. Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului, acest concept include: „mişcarea persoanelor cu o motivaţie culturală puternică – arte plastice, călătorii la festivaluri şi alte evenimente culturale, obiective turistice şi monumente”.
Este interesant să extindem conceptul de „turism cultural”, care, după un alt autor, înseamnă: „Toate călătoriile pentru a vizita site-urile culturale şi istorice şi pentru a dobândi cunoştinţe despre moştenirea culturală a unei destinaţii, care include arhitectură, arte spectaculare şi imagini, literatură, festivaluri, stiluri de viaţă locale, tradiţii şi credinţe locale.” Alţi autori definesc turismul cultural drept „… mutarea oamenilor pe site-uri culturale, departe de locul lor de reşedinţă obişnuit, cu intenţia de a aduna noi informaţii şi experienţe pentru a satisface nevoile lor culturale.“ Conform acestei definiţii, turismul cultural nu se limitează la „turismul legat de patrimoniu”, ci include şi „turismul de artă” (legat de producţia culturală contemporană).
În ciuda multor definiţii ale turismului cultural, toţi sunt de acord că există patru subspecii principale:
Vizitarea monumentelor culturale cu semnificaţie istorică (obiecte de valoare culturală mobile şi imobile, precum şi vizite la monumente şi clădiri arhitecturale);
Vizite la locuri şi evenimente legate de cultura intangibilă, inclusiv cultura contemporană;
Vizite şi participare la evenimente din cultura contemporană – concerte, festivaluri etc .;
Тurismul creativ, care este un tip activ de turism, unde pe lângă faptul că se bucură de cultură, turiştii creează cultura.

Turismul cultural urmăreşte o varietate de obiective. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, cele mai semnificative dintre ele sunt:
• Satisfacţia vizitatorilor: аsigurarea unui sejur sigur şi satisfăcător pentru vizitatori. Asigurarea accesibilităţii tuturor serviciilor turistice fără discriminare pe motive de sex, rasă, dizabilitate sau orice alt atribut.
• Bunăstarea socială: menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor locale, inclusiv accesul la resurse, evitând formele de umilire socială şi exploatarea comunităţii locale.
• Mostenire culturala pentru a proteja moştenirea istorică, cultura autentică şi tradiţiile societăţilor gazdă, pentru a păstra conservarea şi dezvoltarea lor.
• Control local: să se ofere oportunităţi comunităţilor locale să participe la procesele de luare a deciziilor în managementul şi dezvoltarea viitoare a turismului din zonă. Aceste procese ar trebui să implice o gamă mai largă de comunităţi locale şi deciziile trebuie luate după atingerea unui consens între toate părţile interesate.
Cert este că la mijlocul primei decenii a secolului XXI, aproximativ 40% dintre turiştii din lume au practicat turism cultural. Astăzi, aproape 60% dintre ei spun că cultura sau moştenirea culturală este foarte importantă atunci când aleg o destinaţie. Trebuie subliniat faptul că, în afară de cei care aleg cultura ca motiv principal, mai mult de 80% din toţi turiştii din lume vizitează monumente culturale, muzee, evenimente culturale etc., în timp ce călătoresc, deşi acesta nu este motivul lor principal pentru călătorii.
O caracteristică a turismului cultural este versatilitatea sa, care sugerează posibilităţi practice de combinare cu aproape toate celelalte tipuri de turism. Această versatilitate, combinată cu nivelul crescând al competenţei culturale a turiştilor, poate oferi o bună justificare a tendinţei creşterii cererii de turism cultural. Din păcate, foarte des, chiar şi acum, turismul cultural este în general considerat turism cultural – istoric. Nu sunt luate în considerare oportunităţile oferite de evenimentele culturale, de patrimoniul cultural necorporabil şi de produsele oferite de industriile culturale contemporane.
Tendinţa de mai sus de creştere a practicienilor de turism cultural, combinată cu potenţialul regiunii transfrontaliere Vidin-Dolj, oferă oportunităţi semnificative şi determină necesitatea unei activităţi active pentru dezvoltarea turismului cultural sub toate formele sale.
Regiunea este extrem de bogată în resurse de turism cultural „O resursă turistică culturală este orice dovadă, indiferent dacă este imobilă sau mobilă, autentică, tangibilă şi intangibilă, a unei prezenţe şi activităţi umane care are o valoare ştiinţifică şi culturală şi de importanţă publică.“), iar dezvoltarea şi utilizarea sustenabilă a acestor resurse va duce la creşterea bunăstării populaţiei, reducerea sărăciei şi inegalitatea. În această privinţă, dezvoltarea turismului cultural este una dintre priorităţile care ar trebui urmărite în mod activ şi în reţea.
Pe baza analizei socio-economice efectuate şi a informaţiilor acumulate, pot fi identificate următoarele puncte forte şi punctele slabe ale turismului cultural în regiunea transfrontalieră Vidin – Dolj (factori interni şi condiţii de dezvoltare), prin conturarea oportunităţilor existente şi a potenţialelor ameninţări pe care le reprezintă impactul mediului extern.

PUNCTE FORTE:

Resurse naturale bune, arii protejate şi site-uri culturale şi istorice;
Comunităţi locale puternic motivate pentru colaborarea şi îmbogăţirea serviciilor turistice în regiunea transfrontalieră;
Potenţial pentru dezvoltarea de noi tipuri de turism;
Moştenire culturală şi istorică bogată, cu site-uri de importanţă naţională şi locală;
Relaţii sustenabile între institutele culturale din regiunea transfrontalieră, o serie de iniţiative comune implementate;
O reţea de institute culturale care creează condiţii pentru accesul la cultură, stimulează cultura şi capitalul uman, socializează patrimoniul cultural al regiunii;
Potenţial serios în domeniul economiei creative – producţie şi prezentare de produse creative în diverse domenii cu o valoare artistică ridicată;
Disponibilitatea de finanţare în cadrul diverselor programe şi fonduri europene;
Prioritate în documentele strategice la nivel regional, naţional şi european pentru dezvoltarea turismului cultural;
Atitudine pozitivă faţă de turismul cultural ca motor al dezvoltării regionale;

PUNCTE SLABE

Dezvoltarea economică şi turistică dezechilibrată pe teritoriilor regiunii ţintă, inclusiv o agravare a imaginii demografice a zonei ţintă;
Prioritizarea insuficientă a turismului cultural de către autorităţile naţionale, regionale şi locale;
Lipsa de fonduri pentru finanţarea restaurării site-urilor culturale importante din regiune;
Necesitatea de a îmbunătăţi infrastructura turistică generală şi specializată, calitatea scăzută a infrastructurii tehnice comune a site-urilor secundare, în principal în partea bulgară a regiunii;
Dezvoltarea întârziată a site-urilor arheologice în ceea ce priveşte săpături suplimentare, conservare şi expunere;
Coordonare slabă între entităţile de gestionare a turismului cultural din regiune;
Lipsa comunicării între entităţile din domeniul turismului – antreprenori, structuri publice şi de stat: lipsă de coerenţă şi sinergie;
Lipsa unei imagini recunoscute şi a unei strategii de marketing adecvate a regiunii transfrontaliere Vidin-Dolj ca destinaţie pentru turismul cultural;
Nivel scăzut de marketing în ceea ce priveşte valorile culturale.

OPORTUNITĂţI:
Dezvoltarea sustenabilă a site-urilor culturale şi istorice şi modernizarea produsului turistic integrat şi diversificat pe baza utilizării şi gestionării eficiente a potenţialului cultural şi istoric;
Dezvoltarea (excavare, conservare şi expunere) a reperelor culturale şi istorice deteriorate şi / sau nedezvoltate;
Schimb de bune practici, parteneriate interregionale şi internaţionale în domeniile afacerilor, culturii, educaţiei şi politicii sociale;
Potenţial pentru dezvoltarea turismului: conservarea şi restaurarea meşteşugurilor locale, promovarea resurselor teritoriale – naturale, culturale, istorice;
Crearea unui consiliu public de lucru pentru turismul cultural, cu participarea actorilor culturali, experţi, municipalităţi, institute culturale, sectorul neguvernamental, etc;
Crearea unei strategii de marketing adecvate şi promovarea oportunităţilor de turism cultural în regiunea Vidin-Dolj;
Creşterea cooperării transfrontaliere pentru acţiuni comune viitoare, în vederea dezvoltării economice şi sociale şi a utilizării eficiente a resurselor culturale;
Pregătirea şi implementarea proiectelor din cadrul programelor UE pentru investiţii în îmbunătăţirea, promovarea şi dezvoltarea unui produs turistic cultural.

AMENINţĂRI:
Distrugerea de resurse culturale şi istorice valoroase din unei varietăţi de cauze (dezastre naturale, întârzieri în lucrările de restaurare şi conservare, obstacole instituţionale, restituire şi cereri şi procese de proprietate etc.);
Instabilitatea cererii turistice;
Lipsa securitate financiară pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul dezvoltării turismului cultural;
Aprofundarea constrângerilor privind utilizarea potenţialului de cooperare transfrontalieră şi reducerea capacităţii de a atinge obiective comune;
Întârzierea în îmbunătăţirii calităţii şi diversităţii produsului turistic cultural;
Înţelegere insuficientă a interesului pentru dezvoltarea turismului cultural;

Pe baza acestei analize, se pot formula linii de acţiune pentru a maximiza utilizarea punctelor forte pentru a realiza oportunităţile şi potenţialele existente. Cu toate acestea, ar trebui exploatate oportunităţile de a depăşi punctele slabe şi de a elimina sau reduce ameninţările reprezentate de dezvoltarea turismului cultural în regiunea transfrontalieră Vidin-Dolj.

În ceea ce priveşte institutele culturale partenere ale proiectului pe baza cărora este elaborat acest document, se poate concluziona că acestea au capacitatea de a iniţia crearea de produse culturale atractive şi de înaltă calitate, dar pentru a fi bine implementate este nevoie de sprijin la nivel regional, naţional şi european. În această etapă a regiunii transfrontaliere, turismul cultural este considerat în principal turism cultural şi istoric şi, deşi institutele culturale existente creează producţie de calitate, acesta nu este privit prin obiectivul de interes turistic.
Cert este că în ultimul deceniu, dezvoltarea şi promovarea industriilor artistice, culturale şi creative a devenit una dintre priorităţile Uniunii Europene, devenind parte integrantă a Documentelor de strategie europeană – Strategia de la Lisabona, Cartea verde privind deblocarea potenţialului cultural şi industriile creative ”,„ Europa 2020 ”. Industriile culturale şi creative sunt din ce în ce mai recunoscute nu numai ca un sector economic independent cu un potenţial mare de dezvoltare, ci şi ca un factor important pentru creşterea economică, care, fără îndoială, influenţează dezvoltarea viitoare a turismului cultural. Interesul pentru turismul cultural creativ este în creştere – tot mai mulţi turişti vor fi interesaţi nu numai de elementele statice ale patrimoniului cultural, dar şi de oportunitatea de a participa la crearea şi experienţa culturii locale în destinaţia turistică. Tendinţa este de a creşte cererea pentru călătorii de tip boutique şi excursii culturale originale, care la rândul lor „obligă” în dezvoltarea turismului cultural să se concentreze pe utilizarea resurselor „creative” şi intangibile ca nucleu al produselor turistice oferite.

DEZVOLTAREA TURISMULUI MUSICAL şI CULTURII ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERA VIDIN – DOLJ

Există diferite definiţii ale turismului muzical, în general, este turismul în care motivul principal al călătoriei este legat de muzică. Există o serie de oportunităţi, cum ar fi participarea la concerte, festivaluri de muzică, locaţii legate de personalităţi de cult din lumea muzicii, participarea la diverse iniţiative de educare muzicală şi multe altele. Toate permiţând participarea activă a turistului. Deşi despre turismul muzical s-a vorbit doar în ultimii 10 ani, ar trebui să se ţină seama de crearea unei strategii cuprinzătoare pentru dezvoltarea turismului cultural.
Conform unui sondaj realizat de „UK Music“ (organizaţie care protejează interesele profesioniştilor din industria muzicală din Marea Britanie), Marea Britanie a câştigat 864 milioane de lire sterline în 2009 de la turiştii care călătoresc pentru evenimente muzicale. În 2014, această sumă a crescut la aproximativ 3,1 miliarde de lire sterline. Sondajul este din nou al aceleiaşi organizaţii, potrivit căruia aproximativ 9,5 milioane de turişti străini au călătorit prin Marea Britanie pentru a participa la un eveniment muzical. De asemenea, statisticile arată că suma medie pe care a cheltuit-o fiecare turist a fost de aproximativ 751 de lire sterline, ceea ce a contribuit la păstrarea locurilor de muncă a aproximativ 40.000 de angajaţi din industrie.
Care sunt oportunităţile pentru dezvoltarea turismului muzical în regiunea transfrontalieră Vidin-Dolj şi cum sunt legate de dezvoltarea culturii muzicale? Este obligatoriu să analizăm resursele specifice pe care regiunea le are în această direcţie. Mai multe grupuri majore de resurse ar putea fi luate în considerare:

Instituţii culturale şi / sau artişti din regiunea Vidin – Dolj care creează produse muzicale de calitate;
Muzica ca parte a patrimoniului cultural unic intangibil al regiunii transfrontaliere;
Evenimente muzicale, festivaluri sau alte iniţiative deja organizate în regiune, care reuşesc sau pot avea potenţial de a fi obiect al turismului muzical.

INSTITUTE CULTURALE MUZICALE DIN REGIUNE

Somfonieta – Vidin
Simfonieta – Vidin este cel mai mare institut cultural din regiunea Vidin. Primii paşi pentru crearea sa datează din 1910, iar din 1949 orchestra este o instituţie de stat. Activitatea Simfonietei cuprinde următoarele domenii:
– Diverse spectacole muzicale în oraş şi regiune;
– Concerte şi prelegeri educaţionale pentru copii;
Activităţi internaţionale – tururi în Olanda, Austria, Germania, Elveţia, Italia, Spania, Grecia, Ungaria, România, Serbia şi Macedonia;
Participări la festivaluri şi concursuri internaţionale de muzică, cum ar fi festivalurile de vară din Spoleto, Como şi Crotone / Italia /, Festivalul Dunării din Ulm / Germania /, Sofia Music Weeks, Austria Music Weeks, Chamber Stage Sofia, Nimus – Nis / Serbia /, Competiţie pentru pianistii Isidor Baic – Novi Sad – Serbia, Concursul Internaţional de Muzică şi Pământ, Sofia;
Participare la cursuri de master de dirijare muzicală internaţionale.

Simfonieta-Vidin au concertat în unele dintre cele mai cunoscute săli de concerte europene, precum „Concertgebouw“ – Amsterdam, „Victoria Hall“ – Geneva, „House of Music“ – Viena, „Beethoven Hall“ – Stuttgart, “The Hall of Congresses“ – Zaragoza şi multe altele. Mulţi cunoscuţi dirijori şi solişti bulgari şi străini din lumea muzicii lucrau şi au lucrat cu Institutul Cultural.

FILARMONICA OLTENIA CRAIOVA
Orchestra Filarmonicii Oltenia din Craiova este o instituţie cunoscută în viaţa muzicală românească, precum şi pe scena internaţională. Institutul Cultural a fost fondat în 1904 şi reconstruit în 1947 printr-un decret regal, iar activităţile sale de astăzi includ o orchestră simfonică, orchestra de cameră, cor academic şi alte ansambluri.
Aproximativ 80 de muzicieni profesionişti formează Orchestra Filarmonică – Oltenia. Repertoriul include capodopere ale muzicii simfonice, opere, oratorii, requieme, piese de jazz etc., care garantează o mare varietate de genuri şi acoperă o perioadă istorică deosebită. Orchestra este foarte respectată şi a avut o serie de succese atât în faţa publicului natal, cât şi în străinătate. Orchestra a participat la cursuri internaţionale de tineri dirijori în Manfredonia, Alessandria (Italia), precum şi la „Competiţii internaţionale pentru tinerii solişti” din Corsica (Franţa).
De asemenea, orchestra а participat la Festivalul Internaţional “Les Nuits Pianistiques”, precum şi la o serie de festivaluri de operă din Germania şi Italia (Spoleto).
În 1957 a fost fondată orchestra de cameră a Filarmonicii Oltenia, specializată, iniţial, în interpretarea muzicii clasice şi preclasice. Astăzi, repertoriul este extrem de divers, încorporând în cea mai mare parte muzică contemporană. Orchestra de Cameră a participat la o serie de turnee internaţionale de artă în Italia, Franţa, Germania, Olanda, Bulgaria.
Corul Academic al Filarmonicii a fost înfiinţat în 1953 şi este unul dintre cele mai valoroase ansambluri de artă de acest fel din ţară.

Opera românească la Craiova
În pofida datelor anterioare, anul oficial al înfiinţării Institutului Cultural este 1850. De atunci, a dezvoltat o activitate bogată şi diversă, cu unii dintre cei mai mari artişti şi cântăreţi ai României apărând pe scena sa.
În urma unor transformări din noiembrie 2013 şi cu Rezoluţia de Consiliului Municipal din Craiova, se adoptă numele şi structura actuală, care este pe deplin justificată având în vedere ponderea mare a spectacolelor de operă din repertoriul Institutului Cultural. Opera din Craiova este unul dintre cele mai mari institute culturale din regiune. Are o cooperare de lungă durată cu Opera şi Baletul din Sofia, care include vizite de schimb, producţii comune, schimb de personal. Anul acesta, Opera din Craiova a colaborat cu Opera-Varna, pregătind o coproducţie a muzicalului „West Side Story” de Leonard Bernstein.

Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”
Înfiinţat în 1992 ca succesorul Ansamblului “Nicolae Bălcescu”, are ca sarcină principală să lucreze la conservarea şi promovarea folclorului oltenian, precum şi să reprezinte diversitatea tuturor zonelor folclorice româneşti. Eforturile ansamblului de a păstra cântecul popular autentic îl fac unul dintre cele mai valoroase din România.
Ansamblul a fost onorat în numeroase forumuri naţionale şi internaţionale, a participat la festivaluri internaţionale din Grecia, Egipt, Franţa, Italia, Germania, Spania, Bulgaria, Serbia, Turcia şi Iran.

Ansamblu de cântece şi dansuri populare – „Dunav”
Ansamblu a fost înfiinţat în 1971 pentru a căuta, păstra şi promova folclorului bulgar, în special din regiunea Vidin şi din regiunea Folclorului de Nord. Un principiu artistic important în activitatea ansamblului este păstrarea caracteristicilor ale folclorului muzical, cântec şi dans din nord-vestul Bulgariei. În programul său bogat şi variat, Institutul Cultural include muzică, cântece şi dansuri din alte zone de folclor din Bulgaria, ceea ce contribuie la o mai mare diversitate şi atractivitate a spectacolelor sale. Lider ansamblului timp de mai mulţi ani este Gencho Genchev, un compozitor, dirijor şi cunoscător al folclorului local proeminent. Dansurile temperamentale, melodiile tipice, spectacolele instrumentale, toate combinate cu costume frumoase fac din concerte o experienţă unică pentru public.
Ansamblu „Dunav“ este câştigătorul: Marele Premiu “Axa de Aur” la Festivalul Internaţional de Folclor de la Zakopane (Polonia), Marele Premiu al festivalului de la Turnu Severin (România), laureaţii festivalurilor din Ohrid (Macedonia de Nord) şi Novi Sad (Serbia) ). Cu mare succes trupa a vizitat Austria, Germania, Turcia, Egipt, Italia, Macedonia, Polonia, România, Republica Cehă, Ungaria, Ucraina, Spania, Bosnia şi Herţegovina, Olanda.

Оrchestra cu instrumente de suflat – Vidin
Оrchestra cu instrumente de suflat – Vidin participă activ la panoul cultural al zonei, participând la toate evenimentele şi sărbătorile oficiale. A fost înfiinţată în 1962 şi a făcut parte iniţial din departamentul de recreere şi cultură din Consiliul Local Vidin.
Foşti muzicieni militari şi orchestre de la Orchestra Simfonică de Stat au fost atraşi de orchestră. Dirijorul este Boris Georgiev (Chinyaka). Instrumentele au fost obţinute de la fostul Regiment 3 Bdin. Trupa era formată din 25 de persoane care susţineau concerte în grădina oraşului, în sărbători legate de ocazii solemne şi seculare. În 1966, Оrchestra cu instrumente de suflat – Vidin a participat la prima Recenzie a trupei cu instrumente de suflat din Sofia. Unde a primit o diplomă pentru o performanţă foarte bună.
Din 1975 dirijorul este Ivan Nikolov. El continuă tradiţiile, dar trupa contine numai tinerii profesionişti cu educaţie muzicală. Începând cu 11 aprilie 2012 dirijorul orchestrei devine Dilyana Tsankova.

PATRIMONUL CULTURAL MUZICAL AL REGIUNII
Conservarea patrimoniului cultural este un element al politicii generale de asigurare a dezvoltării sustenabile, implementată ca parte a politicilor culturale naţionale ale Bulgariei şi României în contextul integrării europene, păstrând în acelaşi timp identitatea naţională respectivă. Trebuie avut în vedere faptul că, în timp ce moştenirea culturală materială este creată pentru a supravieţui mult timp după creatorul sau sponsorul său, soarta moştenirii intangibile este strâns legată de creatorul său principal. Prin urmare, este de cea mai mare importanţă să se asigure conservarea şi transmiterea moştenirii culturale necorporale. Doar atunci oportunităţile de utilizare a acestuia pot fi exploatate ca o resursă sustenabilă pentru dezvoltarea turismului cultural.
Folclorul autentic al regiunii Vidin este caracterizat de o melodie populară bogată, cu caracter predominant liric. Cântatul la unison este tipic. În centrele comunitare din zonă există grupuri de cântare, care păstrează şi promovează, în funcţie de capacităţile lor, această moştenire culturală intangibilă unică. În satul Gorni Lom, municipalitatea Chuprene este singurul grup de cântăreţi barbaţi care interpretează cântece turlace autentice cu sunetul specific caracteristic pentru grupul etnografic. În ultimii ani, în districtul Vidin, se observa recuperarea tradiţia muzicii de vânt. Majoritatea muzicienilor care participă la ei sunt „ascultători” – neprofesionişti şi au stăpânit îndemânarea în mod tradiţional, ceea ce contribuie la păstrarea identităţii culturale a comunităţii locale.

La această tendinţă contribuie succesul Orchestrei cu instrumente de suflat „Ritmurile Dunării”, la Centrul Comunitar “Razvitie” – 1926, satul Antimovo, municipalitatea Vidin, care în 2012 au fost incluse în Lista reprezentativă naţională a patrimoniului cultural imaterial „Comorile umane vii – Bulgaria”, sfera NKN – „Cântarea şi cântarea de instrument tradiţional”.
Teritoriul judeţului Dolj găzduieşte, de asemenea, o multitudine de folclor muzical autentic. Există grupuri de cântare şi orchestre amatori în multe case culturale care pastrau şi transmit cântece şi muzică autentică românească. Numele uneia dintre cele mai îndrăgite cântăreţe române Maria Tănase este emblematic al regiunii, sau cum o mai numesc Vrăjitoarea. O mai numesc Edith Piaf din România. Cântăreaţa populară a câştigat faimă şi recunoaştere în anii 1930 şi a devenit o legendă vie datorită melodiilor sale dramatice şi vocii frumoase.
De-a lungul anului, în cadrul regiunii transfrontaliere sunt organizate multe festivaluri, târguri, concursuri de cântăt şi multe altele. În timpul căruia grupurile locale de amatori care reprezintă folclorul autentic au ocazia să se exprime. Adesea spectacolele de amatori sunt însoţite de expoziţii culinare şi demonstraţii de meşteşuguri şi obiceiuri. Semnificaţia acestor evenimente se extinde în principal la comunităţile locale.

EVENIMENTE MUZICALE, FESTIVALE, SAU ALTE INIţIATE

Festivalul de folclor “Maria Tănase”
O dată la doi ani, în luna mai, la Craiova are loc un festival de folclor, numit după celebra cântăreaţă populară Maria Tănase. În cadrul festivalului cântă cântăreţi tineri de folclor şi artişti populari bine consacraţi din toată România. Programul se încheie în fiecare seară cu concerte de gală ale celor mai buni cântăreţi şi muzicieni. Festivalul este însoţit de expoziţii, ateliere creative, conferinţe şi expoziţii de meserii populare. În 2019, a avut loc cea de-a 25-a ediţie.

Opera Vârfurilor– Stânci din Belogradchik
În 2019, pentru a patra oară consecutivă, oraşul Belogradchik, regiunea Vidin a devenit centrul operei şi baletului. Festivalul „• Opera Vârfurilor– Stânci Belogradchik“ apare pe ideea regizorului Plamen Kartalov, ale cărui decizii scenice neobişnuite şi designul interpretării regizorului autorului sunt legate de frumuseţea magică a stâncilor din Belogradchik. Acestea oferă publicului un sens diferit al operelor preferate. Mulţi oameni vin să se bucure de opera şi arta baletului sub cerului liber. Spectacolele au loc în prima curte a cetăţii. Atât în 2018, cât şi în 2019, spectatorii Festivalului au fost peste 5.000.

Serile de vară ale operei şi baletului “Baba Vida”
După primul an de succes al Festivalului din Belogradchik, este luata decizia pentru organizarea unui festival de operă şi în Vidin. În 2016 festivalul este numit „Cetatea vârstelor -Baba Vida”, iar în 2018 şi 2019 – “Serile de vară ale operei şi baletului „Baba Vida””.
Primul an al Festivalului se bazează pe participarea Operei şi Baletului din Sofia. Pentru următorii doi ani, cu participarea Simfoniei – Vidin, a Operei de Stat – Stara Zagora şi a Operei de Stat – Ruse.
Interesul pentru festivalul din Vidin este mult mai mic decât interesul pentru festivalul din Belogradchik din mai multe motive. Un fapt de luat în considerare atunci când analizăm oportunităţile de reţea şi creăm produse culturale şi / sau turistice comune pentru regiune.

Festivalul Internaţional „Craiova Muzicală”
Festivalul este organizat de Filarmonica – Oltenia cu sprijinul Primăriei Craiova. În 2019, va avea loc cea de-a 46-a ediţie. Festivalul se desfăşoară în mod tradiţional în lunile noiembrie – decembrie şi durează de la două până la trei săptămâni. Programul este divers şi include concerte simfonice şi de cameră, recitaluri de muzică, diverse ateliere, simpozioane, discuţii. Това е един от емблематичните за Крайова фестивали, в рамките на който гостуват изпълнители от цял свят.

Festivalul Internaţional „Elena Teodorini“
Festivalul este organizat de Opera Românească din Craiova şi poartă numele celebrei cântăreaţă de operă română Elena Teodorini (1857-1926). Teatre din toată Europa participă la festival, iar din 2013 în cadrul festivalului are loc un concurs internaţional de căntăt. Festivalul este bienal. Are un program divers şi atractiv şi atrage numeroase audienţe în fiecare an. În octombrie 2019, va avea loc cea de-a 16-a ediţie şi va fi prezentat în cadrul său un proiect creativ comun între Opera de Stat Varna şi Opera din Craiova – producţia de „Westside story“. Pentru un final al festivalului este programat un concert final cu Lara Fabian, solişti, cor şi orchestră la Opera Craiova.
Tabara Folc – Calafat
Festivalul este organizat în fiecare an la începutul lunii august de către organizaţia neguvernamentală “Aplomb” şi Casa de Cultură din Calafat. „Tabara Folc“ sau “Poeţii cu chitară”, aşa cum este cunoscut, este un festival al poeziei cântate. În 2019, a avut loc cea de-a 20-a ediţie aniversară.
La evenimentul muzical participă o elită de muzică acustică – unele dintre cele mai proeminente barde româneşti, precum şi interpreţi din alte ţări. Participarea muzicienilor şi poeţilor bulgari este tradiţională.

Festival de muzică în călătorie
Festivalul este organizat pentru prima dată în 2019 în cadrul proiectului, care dezvoltă şi acest document: „Călătoriе pe note muzicale – promovarea patrimoniului natural, resurselor şi a patrimoniului cultural din regiunea transfrontalieră” finanţat de UE prin FEDER în cadrul Programului „INTERREG V-A România – Bulgaria 2014 – 2020“. Festivalul s-a desfăşurat în perioada 18 – 21 septembrie 2019 şi a inclus patru nopţi de concert cu un program diferit de o Orchestră Simfonică Bulgaro-Română special creată. Primele două concerte au avut loc în Parcul “Nicolae Romanescu”, Craiova, în timp ce cele următoarele doua au fost prezentate pe scena Cetăţii “Baba Vida” şi a Galeriei de Artă din Vidin. Locaţiile selectate sunt emblematice ale celor două oraşe şi reprezintă patrimoniul cultural şi istoric bogat şi bogăţia naturală de care sunt mândre oraşele. Ideea Simfoniei – Vidin şi Orchestra Filarmonică – Oltenia, care s-au asociat în organizarea acestui festival, este de a-l transforma într-un produs cultural sustenabil, atât pentru locuitori localnici cât şi pentru turişti.
Masterclass internaţional pentru dirijori şi solişti
De patru ani consecutivi, Simfonia – Vidin se organizează masterclass-uri internaţionali pentru dirijori şi solişti. Acestea sunt ţinute în memoria maestrului Robert Guter şi sunt organizate cu asistenţa Institutului Internaţional de Conductor, împreună cu muzicienii de la Simfonia Vidin.
Masterclass-ul din 2019 a prezentat studenţi la regie, vioară şi pian din SUA, Columbia, Italia, Coreea de Sud şi Bulgaria. La finalul evenimentului, participanţii au prezentat două concerte finale pe scena Simfoniei – Vidin.
Este evident că regiunea transfrontalieră Vidin-Dolj are resurse culturale semnificative care pot fi şi trebuie să stea la baza dezvoltării turismului muzical în regiune. Pentru a fi mai eficiente, aceste resurse trebuie să fie reunite şi trebuie să se lucreze pentru crearea de o marcă regională puternică.

MISIUNE, VIZIUNE şI OBIECTIVE
Importanţa crescândă a activităţii turistice pentru umanitate şi răspândirea ei în toate colţurile planetei noastre prezintă o serie de provocări pentru societatea modernă. Cea mai importantă dintre acestea este realizarea dezvoltării sustenabile a turismului la nivel local, regional, naţional şi internaţional. Scopul este de a oferi o practică turistică care să satisfacă interesele şi să sporească bunăstarea populaţiei locale, păstrând în acelaşi timp resursele naturale şi socio-culturale ale mediului local pentru generaţiile viitoare. Analiza arată că, din punct de vedere al competitivităţii, calităţii şi diversităţii serviciilor, precum şi a destinaţiilor consacrate pe piaţa internaţională, turismul cultural în regiunea transfrontalieră Vidin-Dolj este sub media comparativ cu ţările turistice dezvoltate.
Respectivul document strategic se bazează pe următoarele principii:
Principiul parteneriatului – activităţile participanţilor la iniţiativă susţin politicile culturale din regiune. Acestea ar trebui să fie rezultatul unei cooperări strânse şi consultări constante, influenţând astfel planificarea la nivel regional şi local;
Principiul coordonării – participanţii întreprind iniţiative comune pentru proiecte comune, profitând de oportunităţile existente;
Principiul complementarităţii – este necesar să se caute finanţare pentru îndeplinirea obiectivelor şi măsurilor din diferite surse la nivel european, naţional, regional;
Principiul dialogicităţii şi al transparenţei –  împărtăşirea de bune practici şi conştientizare pe scară largă;
Principiul eficienţei şi eficienţei – crearea unui sistem comun de monitorizare şi evaluare a calităţii activităţilor.

De asemenea, au fost luate în considerare următoarele principii de bază pentru dezvoltarea turismului la nivel de destinaţie, şi anume:
Durabilitate – dezvoltarea turismului trebuie să combine eficienţa economică pe termen lung, sustenabilitatea mediului pe termen lung şi compatibilitatea socială;
Democraţie – abordarea publică trebuie utilizată în gestionarea destinaţiei, asigurând un nivel ridicat de participare a populaţiei locale la procesul de gestionare a destinaţiei;
Identitate locală – planificarea dezvoltării turismului trebuie să fie în concordanţă cu valorile de bază ale publicului din destinaţie, precum şi cu specificul dezvoltării turismului pe teritoriul respectiv.

În pregătirea propunerilor de viziune şi misiune, în cadrul acestui document a fost efectuată o revizuire detaliată a viziunilor identificate în documentele strategice curente la nivel european, naţional, transfrontalier şi regional. Viziunea dezvoltată este o orientare realistă pentru dezvoltarea viitoare a regiunii şi ilustrează modul în care ar trebui să arate după finalizarea implementării Strategiei.

Viziune 2030:
Regiunea transfrontalieră Vidin-Dolj este o destinaţie atractivă, pe tot parcursul anului, pentru turismul cultural, oferind moştenire culturală impresionantă şi cultură contemporană diversă şi de înaltă calitate, una dintre principalele destinaţii pentru turismul cultural din Europa Centrală şi de Est.

Misiune 2030 Simfoniei – Vidin şi Orchestra Filarmonică – Oltenia:
În parteneriat cu toate părţile interesate, se lucrează la îmbunătăţirea culturii muzicale şi la îmbunătăţirea şi inovarea produselor turistice oferite în regiunea transfrontalieră Vidin – Dolj, pe baza patrimoniului cultural muzical şi a activităţilor institutelor culturale din domeniul muzicii şi artelor spectacolului.

Obiective strategice:
Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de gestionare şi dezvoltare inovatoare partajate a regiunii transfrontaliere Vidin – Dolj ca destinaţie atractivă pentru turism cultural.
Crearea unei infrastructuri culturale care să corespundă standardelor actuale şi să permită prezentarea de conţinut de calitate pe nivel european şi global.
Dezvoltarea de produse turistice transfrontaliere unice bazate pe bogatul patrimoniu cultural tangibil şi intangibil şi pe realizările din domeniul culturii şi artei contemporane.
Poziţionarea regiunii transfrontaliere Vidin-Dolj pe piaţa turistică europeană ca destinaţie atractivă şi de calitate pentru turism cultural.

Aceste obiective, sub o formulare sau alta, au fost pusе în centrul atenţie în mod repetat. Prioritizarea, definirea activităţilor şi a altor instrumente specifice este o problemă de consens şi de acţiuni active ulterioare.

ţinând cont de oportunităţile şi specificităţile pe care Simfonia – Vidin şi Filarmonica – Oltenia le au, pe baza obiectivelor strategice formulate şi a misiunii definite, se pot deduce următoarele obiective şi sarcini specifice pentru ca cele două institute culturale să lucreze pentru a contribui la dezvoltarea culturală , în special turismul muzical din regiune:

Crearea unei reţele transfrontaliere de lucru între operatorii culturali din regiune:
Implementarea unei politici culturale democratice prin implicarea principalelor ţări participanţi în crearea, consumul şi diseminarea culturii în regiune;
Construirea unei platforme regionale pentru cultură în regiunea transfrontalieră Vidin – Dolj;
Crearea unei baze de informaţii unice pentru operatorii culturali şi activităţile acestora şi stabilirea unui cadru clar pentru schimbul de informaţii în sector la nivel regional;
Formarea de parteneriate şi partajarea de angajamente şi responsabilităţi între diverse instituţii şi organizaţii neguvernamentale în domeniul culturii şi turismului;
Construirea de parteneriate intersectoriale;
Schimb de experienţă şi bune practici pentru dezvoltarea capacităţii organizaţiilor culturale.

Dezvoltarea culturii muzicale din regiune şi turismului cultural / muzical educaţional.
Organizarea şi desfăşurarea de cursuri de master pentru dirijori şi muzicieni.
Crearea unui concept inovator şi desfăşurarea de concerte-prelegeri educaţionale destinate copiilor şi tinerilor – atragerea activităţii şi încurajarea co-autoriei.
Segmentarea publicului tânăr pe grupe de vârstă şi crearea de produse specializate, precum muzicale pentru cei mici, concerte cu versiuni populare de lucrări clasice pentru adolescenţi, sau concerte în stiluri mixte de clasici pop şi clasici rock pentru cei mai mari.
Organizarea de lecţii de muzică pentru adulţi.

Sprijinirea procesului de conservare, transmitere şi promovare a patrimoniului muzical al regiunii.

Stabilirea celor deja existente, precum şi dezvoltarea de produse culturale unice şi inovatoare cu potenţial turistic bazat pe patrimoniul cultural şi resursele naturale ale regiunii.
Crearea unui singur calendar de evenimente muzicale cu potenţial turistic în regiune şi sincronizarea mesajelor.
Dezvoltarea conceptelor de evenimente noi, care corespund viziunii stabilite, experienţa participanţilor şi cererea pieţei.

Asigurarea sustenabilităţii şi dezvoltării festivalului “Călătoriе pe note muzicale.
Crearea de mecanisme pentru sustenabilitatea financiară a festivalului.
Includerea de participanţi noi la programul festivalului.
Includerea de locaţii noi pentru festival.

Promovarea oportunităţilor de dezvoltare a turismului muzical în regiune.
Crearea de produse turistice tematice şi de marcă, care este una dintre modalităţile de a le asigura competitivitatea şi inovarea.
Utilizarea optimă a instrumentelor tradiţionale de marketing existente, precum şi aplicarea mixurilor non-standard, care sunt oferite tot mai mult în publicitatea digitală.
Crearea unui portal turistic unic pentru turismul cultural / muzical în regiunea transfrontalieră – ca atare poate fi folosit, cel deja dezvoltat în cadrul proiectului pentru „Site Internet”.

Resursele financiare necesare pentru implementarea măsurilor descrise pot fi asigurate prin implementarea proiectelor comune cu dimensiuni naţionale şi europene, prin dezvoltarea de parteneriate publice sau public-private şi prin implementarea iniţiativelor antreprenoriale de succes de către operatorii culturali.

Implementare şi monitorizare
Organizaţia de implementare trebuie să implice toate părţile interesate şi să urmeze o anumită succesiune de paşi, care asigură un proces de implementare corect organizat şi bine coordonat. Trebuie bazata pe următoarele principii:
abordări coordonate în planificarea, programarea, furnizarea resurselor, monitorizarea şi evaluarea activităţilor;
publicitate, parteneriat, transparenţa acţiunilor la toate nivelurile şi toate etapele pregătirii;
concentrarea resurselor;
coerenţa cu programele europene, naţionale şi regionale, politicile structurale şi conceptele de dezvoltare regională.
Pentru a atinge cu succes obiectivele managementului, este necesar să se efectueze o monitorizare constantă. Monitorizarea poate fi definită ca un proces de colectare şi analiză sistematică şi continuă a informaţiilor cu privire la progresul implementării Strategiei şi la realizarea obiectivelor şi rezultatelor stabilite. Scopul principal este monitorizarea şi măsurarea atingerii obiectivelor stabilite şi a eficienţei acestora în timpul realizării lor. Ca urmare a monitorizării efectuate, în modul de implementare pot fi efectuate corecţii şi actualizări în timp util. Monitorizarea continuă joacă un rol deosebit de important în planificarea pe termen lung, care este implementată în mai multe faze. Implementarea fiecărei faze ulterioare ar trebui să fie precedată de monitorizarea şi evaluarea activităţilor şi a rezultatelor etapelor anterioare.

Scopul monitorizării este de a asigura punerea în aplicare la timp şi de calitate a activităţilor pentru implementarea Strategiei. Diversitatea activităţilor impune ca fiecare dintre ele să fie supusă monitorizării speciale. În acest scop, este necesar să se utilizeze orice activitate pentru care trebuie specificate sarcini relevante. Acestea trebuie să permită evaluarea şi controlul progresului implementării Strategiei, în conformitate cu specificul parametrilor individuali. Subiectul monitorizării este determinat de cercul instituţiilor responsabile de implementare.
În ceea ce priveşte activităţile posibile ale Simfoniei – Vidin şi Filarmonică – Oltenia, următorii indicatori pot fi folosiţi pentru a monitoriza progresul:
Stabilirea unor parteneriate şi reţele durabile care vizează dezvoltarea turismului cultural / muzical în regiunea transfrontalieră;
Numărul de iniţiative comune care vizează îmbunătăţirea culturii muzicale – atragerea de publicuri noi;
Numărul de operatori culturali care joacă un rol în dezvoltarea turismului cultural / muzical în regiunea transfrontalieră;
Numărul de produse culturale create cu potenţial turistic şi participarea operatorilor culturali din regiunea transfrontalieră;
Numărul de ediţii / numărul de spectatori / numărul locaţiilor festivalului „Călătorie pe note”.

CONCLUZIE
Pentru ca dezvoltarea turismului să genereze rezultate la nivel structural, este necesară o investiţie în legătura strategică dintre o serie de componente şi sectoare. În lipsa unei astfel de legături,apat preocupări că oportunităţile de a dezvolta un sector care are potenţialul necesar pentru a fi lider vor fi ratate.
Regiunea transfrontalieră Vidin – Dolj are un potenţial cultural şi turistic ridicat, care nu a fost încă dezvoltat.
Din acest motiv, trebuie identificate şi înlăturate obstacolele în calea dezvoltării sectorului şi utilizarea deplină a resurselor existente. Este incontestabil faptul că activele naturale, patrimoniul cultural tangibil şi intangibil, realizările culturii contemporane şi artele care caracterizează regiunea pot fi un motor de creştere economică. În prezent, însă, se utilizează în principal o parte din resursele disponibile în domeniul turismului cultural şi istoric. Există produse turistice care se bazează pe moştenirea culturală intangibilă a regiunii, dar încă nu au devenit sustenabile. Există exemple bune de combinaţie de proiecte inovatoare de înaltă calitate artistică cu resursele naturale ale regiunii, precum şi turismul creativ. Acest lucru arată că „misiunea este posibilă”. Este necesar să unim eforturile tuturor părţilor interesate şi să dezvoltăm şi validăm un produs comun care să impună o nouă imagine turistică a regiunii pe harta Europei. În acest produs, râul şi cultura pot fi cuvintele cheie de succes.

LITERATURA
Marinov, M. (2008), Managementul dezvoltării sustnabile a destinaţiei turistice Varna, FIL SRL, Varna.
Aleksieva, S., Ir. Bocova, I. Turismul şi moştenirea culturală. NBU. Sofia, 2015.
Strategia de dezvoltare sustenabilă a turismului în Bulgaria 2014-2030.
Plan strategic pentru dezvoltarea turismului cultural în Bulgaria.
Mihailov, M. (2012) Abordări strategice pentru dezvoltarea turismului cultural. NACID, Sofia.
Lulanski, Tolina и Lulanski, Veselin, Sustenabilitatea legăturii dintre moştenirea culturală şi turism, Documente ştiinţifice, anual 8 ECIU: 152-161, 2010.
Richards, G. (1996) – Cultural Tourism in Europe. CABI, Wallingford.
Conf. Dr. Milena şuşulova-Pavlova, Cazuri bune în noile realităţi educaţional- muzicale ca provocare pentru comunicatorii de muzică. NVU. Sofia, 2015.